Politică
200 de zile-amendă în valoare de 40.000 de lei pentru deputatul Daniel Gheorghe Rusu, după ce a divulgat pe facebook date dintr-o anchetă penală
Judecătorii ICCJ au ascultat astăzi, 19 mai 2022, pledoariile finale în procesul de compromitere a intereselor justiției a fostului deputat AUR, actual deputat independent Daniel Gheorghe Rusu.
La termenul de joi al procesului instanța a ascultat poziția procurorului PICCJ cu privire la pedeapsa pe care unitatea de parchet o consideră necesară în raport de acuzația adusă. Astfel, procurorul parchetului instanței supreme a cerut judecătorilor să îl condamne pe Rusu la o pedeapsă de 200 de zile de amendă penală la valoarea de 200 lei pe zi, în total 40.000 lei.
În cazul ca nu își plătește zilele-amendă procurorul a cerut ca acestea să fie transformate în zile de executare a pedepsei închisorii. În plus procurorul a cerut pentru demnitar pedeapsa complementară ca timp de 1 an să nu poată fi ales in funcții publice.
La rândul său Rusu a explicat instanței că admite că e posibil să fi greșit atunci când s-a filmat pe rețeaua de socializare cu actul considerat secret de anchetatori dar că își dorește ca instanța să fie clementă în decizia pe care o va lua față de el. Judecătorii ICCJ au rămas în pronunțare în acest dosar dar nu au stabilit încă o dată la care vor da primul verdict în acest caz.
Daniel Gheorghe Rusu a fost trimis în judecată la începutul anului 2022 de procurorii Secției de Urmărire Penală și Criminalistică pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 277 din Codul penal, alineatul 2:
”Dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare definitivă a cauzei, de către un funcţionar public care a luat cunoştinţă de acestea în virtutea funcţiei, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă”.
Potrivit rechizitoriului transmis instanței supreme, în data de 25 septembrie 2020, în cadrul unui ”live” pe contul său de pe reţeaua de socializare, Rusu a prezentat o ordonanţă (actul propriu-zis şi, parţial, conţinutul acestuia, respectiv numele unor persoane care făceau obiectul verificărilor organelor de cercetare penală – n.r.) emisă la aceeaşi dată într-un dosar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeş şi adresată Primăriei comunei Şpring al cărei primar era la acea vreme.
În acest fel, au explicat magistrații de la PICCJ Rus ar fi putut pune în gardă persoanele vizate de ancheta penală a colegilor lor din teritoriu.
În 17 februarie 2022, judecătorul de cameră preliminară al instanței supreme a constatat ”legalitatea sesizării instanţei, respectiv a rechizitoriului emis de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică”, decizie rămasă definitivă două luni mai târziu.
Politică
Călin Georgescu, trimis în judecată pentru „Propagandă Legionară”
Judecătoria Sectorului 1 a respins astăzi, 9 decembrie 2025, toate cererile şi excepţiile ridicate de avocaţii fostului candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu şi a dispus începerea judecării pe fond în dosarul în care acesta este acuzat de propagandă legionară.

Decizia a fost luată de judecătorul de cameră preliminară Alexandru Bărbulescu, însă hotărârea nu este definitivă.
Ce arată minuta instanței
„Respinge cererile şi excepţiile formulate de inculpatul Georgescu Călin ca neîntemeiate. Constată că Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti este competentă din punct de vedere material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză. Constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 2226/221/P/2023/d1 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din data de 01.07.2025, înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de 02.07.2025, sub nr. de dosar 24185/299/2025, privind pe inculpatul Georgescu Călin, aflat sub măsura preventivă a controlului judiciar, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale). Constată legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Dispune începerea judecăţii cauzei faţă de inculpatul Georgescu Călin. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii”, se arată în minuta instanţei.
Acuzațiile împotriva lui Georgescu
Georgescu a fost trimis în judecată pe 2 iulie de Parchetul General, fiind acuzat de promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi de promovarea în public a ideilor, concepţiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale).
Anchetatorii notează în rechizitoriu că, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, în repetate rânduri (16 iunie 2020, luna septembrie 2020, 2 octombrie 2021, 1 septembrie 2024 şi 16 mai 2025), Călin Georgescu a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii şi doctrine fasciste, legionare şi xenofobe, precum:
• mobilizarea în masă a naţiunii în vederea regenerării şi renaşterii acesteia prin palingeneză – crearea omului nou, sub cupola misticismului creştin ortodox, inclusiv prin acceptarea implicită a folosirii unor mijloace violente;
• necesitatea emergenţei unui lider carismatic, predestinat şi autoritar, apt să pună în operă acest proces;
• glorificarea excesivă a trecutului istoric prin contrast cu situaţia prezentă, caracterizată de afectarea profundă a demnităţii comunităţii naţionale şi de plasarea acesteia în sfera statutului de victimă, ca urmare a acţiunilor unor inamici ai statului, artificial identificaţi sub forma unor actori statali externi;
• ultranaţionalismul populist având la bază un nucleu mitic creştin;
• cultul mareşalului Ion Antonescu, persoană condamnată definitiv pentru crime de război, elogiind persoana acestuia, prezentându-l drept erou naţional şi reproducând, prin imitaţie, aproape până la identitate, nu doar cuvintele, ci şi gesturile şi tonul vocii sale şi efectuând salutul legionar cu ocazia unui discurs susţinut în faţa unei mulţimi de protestatari la adresa restricţiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, organizat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, la data de 2 octombrie 2021.
„Consecvenţa sa ideologică pro-legionară”
„În mod concret, s-a reţinut că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvenţa sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepţie cu privire la încadrarea istorică a Mişcării Legionare într-o încercare de normalizare şi revitalizare a legionarismului şi a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmaţii cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moţa”, susţin procurorii.
Politică
Deputatul Călin Matieș, ales președinte al AUR Alba, în cadrul primelor alegeri organizate de filiala județeană
Vineri seara a avut loc, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia, primele alegeri în organizația județeană a AUR Alba. De altfel, filiala este prima din țară care organizează alegeri, urmând ca până la finalul lunii noiembrie partidul să organizeze alegeri la nivelul tuturor organizațiilor județene.

Deputatul Călin Matieș a câștigat detașat alegerile pentru conducerea AUR Alba, obținând 321 de voturi, în timp ce contracandidatul său, Cristian Crișan, a primit 74 de voturi. Rezultatul a confirmat sprijinul major pe care Matieș îl are în rândul membrilor organizației județene, consolidându-și astfel poziția de lider al filialei AUR Alba.
La conferința județeană au participat numeroși parlamentari AUR, printre care Dan Tănase, precum și președintele partidului, George Simion. Actualul președinte al filialei, Călin Matieș, care l-a avut contracanditat pe Cristian Crișan. Practic, fiecare contracandidat la conducerea partidului a avut propria echipă, cea a lui Matieș fiind mai numeroasă.
Au fost prezenți următorii membri ai conducerii județene:
Președinte: Matieș Călin
Prim-vicepreședinte: Oprea Maria
Vicepreședinte/Comunicare: Darlau Andrei
Vicepreședinte/municipiu: Draschan Andrei
Secretar general politic: Bogdan Adrian
Secretar general: Todea Rodica
Vicepreședinte/femei: Cociobea Cornelia
Vicepreședinte/tineret: Boca Samuel
Vicepreședinte/financiar: Trifu Mircea
Vicepreședinte/mediu: Mihet Ovidiu
Vicepreședinte/seniori: Nemes Ioan
Vicepreședinte: Gadiu Mihai
Vicepreședinte/zonă urbană: Neamțu Toader Florin
Vicepreședinte/administrativ: Stanca Vasile
Vicepreședinte/aleșii locali AUR: Dup Marius
Vicepreședinte/regional 1: Mihet Ovidiu
Vicepreședinte/regional 2: Habean Antoniu
Vicepreședinte/regional 3: Bara Vasile
Vicepreședinte/regional 4: Sicoe Călin
Vicepreședinte/rural: Burz Petru Cosmin
Vicepreședinte/constructori: Savu Gheorghe Petru
Vicepreședinte/profesori: Istrate Diana
Vicepreședinte/cadre medicale: Popescu Damian
Vicepreședinte/funcționari publici: Sevestrean Vasile
Vicepreședinte/oștasilor, polițiștilor și pompierilor: Oaida Liviu-Dorin
Vicepreședinte/economiști: Man Maria
Vicepreședinte/fermieri: Morariu Vasile
Vicepreședinte/juriști: Draschan Laura
Vicepreședinte/ospitalitate: Pogan Vasile
Vicepreședinte/producători: Man Maria
Vicepreședinte/transportatori: Dodu Vasile
Vicepreședinte/responsabil Diaspora: Sava Iulian
Vicepreședinte/oameni de afaceri: Ioachim Bogdan
Vicepreședinte/regional 5: Avram Emil
Vicepreședinte/minorități: Koncz Csaba
Politică
Mircea Hava, printre cei mai leneși europarlamentari. Aflat la al doilea mandat, a luat cuvântul în plen doar de 5 ori
O serie de europarlamentari români au lipsit la peste jumătate dintre ședințele Parlamentului European din iulie 2024 până în prezent sau nu au avut luat deloc cuvântul la dezbaterile din plen, potrivit prezenței oficiale.

Între europarlamentarii fără nicio intervenție în plen se află, conform datelor oficiale ale legislativului comunitar consultate de Digi 24, și Mircea Hava, fost primar al municipiului Alba Iulia, aflat la al doilea mandat în Parlamentul European.
Doar de 5 ori la cuvânt
Mircea Hava a vorbit doar de 5 ori în plenul Parlamentului European, asta întâmplându-se în mandatul trecut de 5 ani.
Gheorghe Cârciu și Claudiu Manda sunt alți doi europarlamentari români fără vreo intervenție în actualul mandat.
Lista „selectă” a absenteiștilor cuprinde destule nume. Gheorghe Cârciu și Gabriela Firea au lipsit de 29 de ori, Dan Motreanu și Cristian Terheș de 28 de ori, iar Claudiu Manda de 26 de ori.
Câți bani câștigă un europarlamentar
Un europarlamentar are un salariu net de aproximativ 8.000 de euro pe lună, la care se adaugă o indemnizație lunară de 5.000 de euro pentru cheltuielile de birou.
În plus, fiecare primește o diurnă de 350 de euro pentru fiecare zi de activitate oficială, care acoperă costurile de cazare și masă.
-
Actualitateacum o lunăMESAJE de SFANTUL MIHAIL şi GAVRIIL 2025. FELICITARI și URARI pentru cei care își serbează onomastica | albaiuliainfo.ro
-
Actualitateacum o lunăSfinții Mihail și Gavril 2025: Cui trebuie să îi spui „La mulţi ani” în această zi | albaiuliainfo.ro
-
Actualitateacum o săptămânăNume care se sărbătoresc de Sfântul Nicolae 2025. Câți români își serbează onomastica în 6 decembrie | albaiuliainfo.ro
-
Actualitateacum 3 săptămâni1 Decembrie 2025, la Alba Iulia: Paradă militară, concerte Voltaj, Damian Brothers și foc de artificii
-
Din Județacum o săptămânăMesaje de Sfântul Nicolae 2025. Felicitări și urări de Moș Nicolae pentru cei dragi | albaiuliainfo.ro
-
Administrațieacum o lunăDe vineri, 7 noiembrie 2025, piața volantă se mută în parcarea Stadionului „Cetate”, din Alba Iulia
-
Administrațieacum o lunăAngajații STP, disperați că nu și-au primit salariile, s-au dus la Primăria Alba Iulia să protesteze
-
Actualitateacum o lunăÎntre 21 noiembrie 2025 și 11 ianuarie 2026 – Târg de Crăciun în Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia
