Rămâi conectat

Monden

Concert magnific oferit aseară în Goldies Pub de către doi dintre veteranii muzicii folk românești

albaiuliainfo.ro

Publicat

în

Albaiulienii, iubitori ai muzicii folk, s-au întâlnit vineri seara cu “anticii” folk-ului, Marius Batu şi Vali Şerban. Cei doi au urcat pe scena Goldies Pub, unde au susţinut un concert minunat.

Primul a urcat pe scenă cantautorul Vali Şerban, una dintre figurile emblematice ale muzicii folk, care a încălzit şi a ajuns la inimile celor prezenţi cu piese compuse de el, şi nu numai, cântate cu mult har,  de la inimă pentru inimă. “Ultimul Lup”, “Sunt călător”, “Dor de Bacovia” (Adrian Păunescu) sau “Vânturi pline de zăpadă” au fost doar câteva dintre piesele interpretate de Vali, care printre melodii mai spunea câte o glumă sau o amintire din tinereţile lui, amuzându-i pe cei prezenţi.

 A urmat Marius Batu, un alt nume de rezonanţă pentru muzica folk românească. Marius, cu un oarecare aer de sobrietate, i-a încântat pe cei prezenţi cu cele mai noi melodii, din albumul “Creanga de Aur” (album folk care anul trecut, la Premiile Muzicale Radio România a fost declarat cel mai bun al anului), precum  “Insula de Corali”, “Voi fi o stea”, sau “Creanga de Aur”. A fost o seară minunată, cu muzică de suflet şi doi cantautori, respectiv oameni minunaţi.

Ambii au debutat pe scena muzicii folk în anul 1977

 Vali Şerban s-a născut la 20 octombrie 1953 la Câmpeni. A debutat pe scena Cenaclului Flacăra, în anul 1977, la Blaj pe Câmpia Libertăţii, fiind membru al Cenaclului până în anul 1985. De-a lungul anilor a susţinut peste 1.800 de spectacole şi a avut sute de apariţii radio sau TV. În 1998 a apărut primul său album, “20 de Ani”, prin  care a rezumat munca depusă şi experienţa acumulată ca folkist, după 20 de ani de când Cenaclul Flacăra şi-a întrerupt activitatea. În anul 2005 înregistrează un nou album, intitulat “Ultimul Lup”, şi iniţiază proiectul festivalului-concurs naţional de folk “Ziua de mâine” la Alba Iulia, care continuă şi în zilele noastre, iar în anul 2006 este răsplătit pentru întreaga sa carieră cu premiul de la festivalul de folk “Om Bun”. Lansează mai apoi, în 2011, cel de-al treilea album – “Mie însumi”.

Marius Batu este unul dintre cei mai iubiţi interpreţi români de muzică folk care s-a remarcat în lumea muzicii româneşti în anul 1977, anul în care a înfiinţat, alături de Eugen Baboi, grupul “Poesis”. În perioada 1982-1985 activitatea sa s-a învârtit in jurul „Cenaclului Flacăra”. În 1994, după o perioadă de opt ani petrecută în Germania, a revenit în ţară şi a reluat activitatea grupului Poesis, lansând în 1996 albumul “Cântec Şoptit”. A urmat o colaborare cu formaţia Holograf  dar şi cu Pasărea Colibri. De asemenea, îl regăsim alături de nume mari ale muzicii româneşti, precum Ducu Bertzi, Mircea Vintilă, Compact, Dinu Olăraşu, Florian Pitiş, ş.a. La sfârşitul anului 2007, după o pauză de mai bine de 10 ani şi la 30 de ani de la înfiinţarea grupului, Marius Baţu şi Eugen Baboi s-au reunit în faţa publicului românesc şi au lansat un nou produs marca Poesis, albumul “Poesis”, cu care a câştigat în anul 2012, la Premiile Muzicale Radio România, distincţia pentru cel mai bun album folk al anului,  „Creanga de aur” . De asemenea, a primit distincţie pentru “Artistul folk al anului 2012″.


 Urmărește albaiuliainfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Monden

Când pică Paștele ortodox și cel catolic în 2027, dar și în următorii ani | albaiuliainfo.ro

albaiuliainfo.ro

Publicat

în

Calendar creștin: Când cade Paștele ortodox 2027 și Paștele catolic 2027.  • Paștele 2027 | albaiuliainfo.ro

Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Astfel, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară. Dacă această duminică se suprapune Paştelor iudeilor (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

Când pică Paștele ortodox și Paștele catolic în următorii ani: 2026, 2027, 2028, 2029, 2030

CÂND SE VA SĂRBĂTORII PASTELE 2026 și în următorii ani:

Când pică Paştele Ortodox în anii  2020-2030

Paștele Ortodox 2020 – 19 aprilie
Paștele Ortodox 2021 – 2 mai
Paștele Ortodox 2022 – 24 aprilie
Paștele Ortodox 2023 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2024 – 5 mai
Paștele Ortodox 2025 – 20 aprilie
Paștele Ortodox 2026 – 12 aprilie
Paștele Ortodox 2027 – 2 mai
Paștele Ortodox 2028 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2029 – 8 aprilie
Paștele Ortodox 2030 – 28 aprilie

Citește și:  Mesaje de Paste. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti

Când cade Paştele Catolic între anii 2020-2030

Paștele Catolic 2020 – 12 aprilie
Paștele Catolic 2021 – 4 aprilie
Paștele Catolic 2022 – 17 aprilie
Paștele Catolic 2023 – 9 aprilie
Paștele Catolic 2024 – 31 martie
Paștele Catolic 2025 – 20 aprilie
Paștele Catolic 2026 – 5 aprilie
Paștele Catolic 2027 – 28 martie
Paștele Catolic 2028 – 16 aprilie
Paștele Catolic 2029 – 1 aprilie
Paștele Catolic 2030 – 21 aprilie

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

POSTUL PAŞTELUI, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor, este numit, în general, Postul Mare şi aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii sale mesianice.

Citește și: Mesaje de Paște fericit. SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Pasti pe care le poţi trimite prietenilor

În general, preoţii şi scriitorii bisericeşti privesc acest post ca pe o instituţie de origine apostolică. În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau însă uniforme peste tot. Astfel, după mai multe mărturii, unii posteau numai o zi, în Vinerea Patimilor, alţii două zile, adică în vinerea şi sâmbăta de dinainte de Paşti, alţii trei, o săptămână sau chiar până la şase săptămâni. La Ierusalim, în secolul IV, se postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe când în Apus, în aceeaşi vreme, postul dura doar 40 de zile.

De la sfârşitul secolului al III-lea, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu denumiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Duminica Floriilor şi avea o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, din Duminica Floriilor până la cea a Învierii şi era foarte aspru. Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi, cu toate că deosebirile dintre bisericile locale asupra duratei şi modului postirii au persistat după acel moment.


 Urmărește albaiuliainfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Monden

Paul Berghean, student al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, și-a lansat cel de-al doilea videoclip

albaiuliainfo.ro

Publicat

în

Paul Berghean, student al Unirersității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, cunoscut sub numele de scenă „PAULL”, și-a lansat la începutul lunii februarie cel de-al al doilea videoclip, „Ultima Încercare”.

Paul Berghean este originar din Sebeș, are 21 de ani și este student la Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. După debutul cu single-ul „Permanent”, „Ultima Încercare” abordează o tematică emoțională, sinceră, inspirată din experiențe reale.

„Pentru viitor, îmi doresc să continui să lansez muzică și să mă dezvolt artistic. Vreau să experimentez, să fiu sincer prin piesele mele și să ajung la cât mai mulți oameni care se pot regăsi în mesajele mele” a declarat Paul, la lansarea noului videoclip.


 Urmărește albaiuliainfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Sport

Economie

Din Județ

Cele mai citite știri

albaiuliainfo, stiri alba iulia, informatii alba iulia