Cei care au urmărit valul de replici acide de pe rețelele sociale, ca urmare a reacției slabe față de incendiul de la Colectiv, pot deduce cu ușurinșă concluzia că Biserica Ortodoxă Română pare să fi pierdut o mare parte din publicul tânăr, din orașele mari ale țării.

Pierderea legăturii bisericii cu acest public este cu atât mai importantă dacă se urmăresc cercetarile vizând opinia despre credință și comportament religios a tinerilor.  Se vede că tinerii (15-29 de ani) sunt credincioși – prin educație de la părinți (și nu sunt doar răspunsuri de conformism) și clari în exprimarea credinței lor. Studiul „Tineri în România: griji, aspirații, atitudini și stil de viață realizat Friedrich Ebert Stiftung România în 2014, arată că 60% dintre tinerii de 15-29 de ani  participă des sau foarte des la sărbători religioase, iar 57% dintre ei se roagă des sau foarte des.

Deşi credinţa, baza comportamentului religios există, opinia despre Biserica este sceptică în rîndul tinerilor, existând o disctincţie între credinţă şi manifestarea prin rugăciunea şi încrederea în biserică, ca instituţie. De ce ?

1. BOR s-a dovedit un jucător social pragmatic, preocupat mai mult de succesul managementului instituțional – consolidarea propriului sistem de comunicare, extindere teritorială agresivă – decât de câștigarea conștiințelor prin predicarea unei filosofii a echilibrului social.  Scandările ironice din stradă – întâlnite mai ales în rândul celor tineri – legate de bisericile depășind numeric spitalele, au până la un anumit punct, o logică.

2.Probabil cea mai mare greşeală a BOR este că este a devenit o emblemă a establishmentului, fiind asociată public cu o elită conducătoare, lipsită de priză la public. Campania anticorupţie a provocat revolta societăţii față de clasa politică și de elitele conducătoare, în general. În această cea mai importantă dezbatere recentă a societății românești despre corupţie, BOR a tăcut, în condițiile în care era clar că relația dintre biserică și clasa politică, a fost profitabilă pentru Biserică.

3. De fapt, sursa majoră a scepticismului public față de BOR este faptul că Biserica a ratat poziții față de schimbările din societate, devenind superficială în îndeplinirea misiunii sale de călăuzire a societății. România şi-a trăit dramele şi tensiunile sociale în toţi aceşti ani de după 1989, în timp ce BOR a fost mai degrabă un actor ce s-a limitat la o manifestare instituţională cu puţin contact concret cu realitatea.

BOR nu a căutat să răspundă la cea mai importantă tema de clivaj care domină orice societate –  cu atât mai mult societatea românească în tranziția ce a durat vreo 20 de ani : raportarea la sărăcie-bogăţie şi echilibru social. De la valorizarea sărăciei ca o garanție a onestității, la începutul anilor 90, până la consumerismul lacom de dinaintea crizei economice, BOR nu a reușit să transmită convingător un mesaj care să tempereze extremele și să aducă echilibru într-o societate marcată de atitudini radicale.

Chiar dacă BOR îndruma la moderaţie şi avertiza asupra riscurilor unei societăţi conduse de patima acumulării rapide, vocea Bisericii nu se reflecta public decât anemic şi neconvingător. Poate din cauză că BOR nici nu a căutat să iasă în spaţiul public cu vectori de mesaj mai actuali şi mai aproape de tineri, cum a început să se întâmple recent prin strategia apariţiei publice a părintelui Constantin Necula.

Modernizarea BOR este un lucru mai lesne de spus decât de făcut. Spațiul de schimbare al unei instituţii conservatoare este destul de restrâns, însă se putea face o înnoire dacă şefii bisericii băgau de seama spiritul schimbător al timpului și propuneau mesaje cu interpretări sociale actualizate.

Când se întreabă ce este de făcut pentru a regăsi dialogul cu tinerii şi a le schimba percepţia faţă de imaginea imobilă a Bisericii, şefii BOR ar trebui să privească la sondajul FES de care am pomenit la început. 29% din tinerii între 20-24 ani și 27% din tinerii între 25-29 ani se s-au simtit discriminati din cauza situatiei lor materiale. Cumuland rezultatele, o  treime din tinerii de până în 30 de ani se simt nedreptățiți de semenii lor, pentru că sunt percepuți ca fiind sărăci.  În România anului 2015 oamenii tind să-i nedreptățească pe tinerii percepuți ca fiind mai puțin înstăriți – iată o temă pentru dialogul BOR cu tinerii şi cu societatea în general.

Pentru a recâştiga inimile oamenilor, BOR trebuie să vorbească în limbajul său, dar despre ce îi procupă pe aceştia.

sursa: dcnews.ro