Rămâi conectat

Politică

Fundaţia “Mişcarea Populară” a lansat astăzi, la Alba Iulia, filiala judeţeană Alba însă fără ca numele membrilor echipei de conducere să fie făcute publice

albaiuliainfo.ro

Publicat

în

Prezenţi la conferinţa de presă, Marian Preda, preşedintele Fundaţiei “Mişcarea Populară” şi consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu au precizat că aceasta ar avea  52 de membri, “doar câţiva dintre ei foşti membri de partid”, şi că nu au discuţii cu niciun parlamentar din judeţul Alba pentru proiectul Fundaţia “Mişcarea Populară”.

Lansare-filiala-Alba-a-fundatiei-Miscarea-PopularaDeşi nu a fost prezent la conferinţă niciunul dintre cei 52 de membri, reprezentanţii fundaţiei susţin că aceştia “sunt oameni de calitate, îngrijoraţi de soarta judeţului” şi că vor constitui un nucleu, care “să spargă liniştea ce rezultă din înţelegerile transpartinice între oamenii politici locali”. Membrii conducerii  filialei la nivel judeţean  ar urma să fie anunţaţi public, în următoarele 7-10 zile, conform procedurii fundaţiei.

Aproximativ o oră, în cadrul conferinţei de presă de la Alba Iulia, reprezentanţii Fundaţiei “Mişcarea Populară”, pe lângă anunţarea lansării filialei Alba, au vorbit despre scopul, respectiv  obiectivele viitorului partid dar şi despre implicarea preşedintelui Traian Băsescu în “Mişcarea Populară. Au mai participat de asemenea la conferinţa de lansare a filialei judeţene din Alba, membrii fondatori Daniel Funeriu, consilier prezidenţial, fost ministru al Educaţiei, Cristian Hriţiuc consilier prezidenţial, specialist marketing politic şi Georgeta Condur, prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administrative, Universitatea “Petre Andrei” din Iaşi.

Preşedintele fundaţiei, Marian Preda, a declarat că a avut astăzi o întâlnire cu grupul de iniţiativă din judeţul Alba şi că au purtat discuţii referitoare atât la marile probleme ale României cât şi la cele ale judeţului Alba.   “Avem 52 de membri în Fundaţia Mişcarea Populară din judeţul Alba, este o filială mai mică, dar am avut o discuţie extrem de interesantă cu cei care vor constitui grupul de iniţiativă. Am discutat despre marile probleme pe termen scurt ale României, am discutat despre proiectul nostru, am discutat despre problemele specifice judeţului Alba. Din discuţiile noastre rezultă că există o îngrijorare majoră  în rândul membrilor Fundaţiei Mişcarea Populară, pentru că în opinia noastră proiectele de modificare a Constituţiei şi de regionalizare vor duce la divizarea României. Vom acţiona în acest sens.  Membrii fundaţiei “Mişcarea Populară” îşi vor face public cunoscute punctele de vedere şi vor face tot ce pot pentru a împiedica implementarea acestor proiecte care nu sunt deloc în interesul României”.

Totodată, acesta a ţinut să precizeze că sunt judeţe în care au şi 350 de membri, şi că numărul mic al membrilor din Alba sunt un rezultat al blaturilor dintre partidele politice . “Cei 52 de membri sunt oameni de foarte bună calitate, îngrijoraţi de soarta judeţului, de soarta oraşului reşedinţă de judeţ. Avem şi persoane din Sebeş şi din localităţi mai mici şi cred că vor constitui un nucleu care să spargă puţin liniştea aceasta care vine mai degrabă dinspre noaptea democraţiei decât dinspre o perioadă de prosperitate pe care să o aibă judeţul sau oraşul”, a spus Preda.

Referitor la faptul că aceştia nu au făcut încă public cine sunt membrii echipei de conducere ai filialei Alba, liderul Marian Preda a declarat:” Componenţa grupului de coordonare a filialei Alba va fi anunţată în următoarele 7-10 zile. Practic, vor trece la organizarea filialei şi la întâlniri cu toţi ceilalţi membri care se vor organiza pe grupuri de lucru şi vor începe să lucreze la proiectele fundaţiei în cadrul judeţului. Este procedura noastră pe care am  anunţat-o şi pe site şi pe care am respectat-o în toate filialele. Facem selecţie de CV-uri, discutăm cu cei pe care îi avem pe lista scurtă, şi numai după ce le vedem punctele de vedere, propunerile pe care le au pentru filială, dintre ei alegem un coordonator al grupului de coordonare”. Totodată, acesta a precizat că nu au discuţii cu niciun parlamentar din judeţul Alba pentru proiectul fundaţia Mişcarea Populară.

Preda a mai spus că în acelaşi timp vor continua strângerea de semnături pentru înfiinţarea partidului “Mişcarea Populară” şi că din cei peste 6500 de membri, doar 15% au mai făcut politică, cei mai mulţi dintre ei fiind simpli membri de partid, fără responsabilităţi majore.

Întrebaţi dacă au discutat cu preşedintele României, Traian Băsescu, despre ce ar însemna implicarea dânsului în proiect, Cristian Diaconescu a declarat: “Am spus de la bun început că preşedintele a avut o serie de proiecte pe care noi le împărtăşim, care reprezintă un pas înainte în ceea ce priveşte modernizarea României şi aşezarea pe bază de legalitate a proceselor în societatea românească. El doreşte să îşi continue activitatea în fundaţia noastră după ce îi va înceta mandatul de preşedinte, iar din punctul nostru de vedere ar reprezenta un foarte, foarte bun demers, a precizat consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu.

Obiectivele viitorului partid pe termen scurt şi lung

Referitor la obiectivele şi scopul viitoarei formaţiuni politice, reprezentanţii fundaţiei “Mişcarea Populară” au ţinut să precizeze că, pe termen lung, acestea vizează înlocuirea celei mai mari părţi din clasa politică din România cu “profesionişti, cu oameni de calitate, care să aducă competenţă în spaţiul public, oameni dornici de a face ceva pentru comunităţile lor, pentru societate, şi nu tot pentru ei”.

Printre demersurile pe termen scurt,  liderii mişcării au declarat că sunt şi obiectivele preşedintelui  şi obiectivele cetăţenilor, a celor 8 milioane de oameni care au votat la referendumul din 2009, respectiv introducerea parlamentului unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la 300.

“Practic, pe termen scurt, credem că dacă vom putea să suţinem referendumul preşedintelui şi să atingem acest obiectiv ca în Constituţie să fie trecut un număr maxim de 300 de parlamentari şi parlament  unicameral, este un prim obiectiv de succes al Fundaţiei Mişcarea Populară”, a completat  consilierul prezidenţial Cristian Hriţiuc.

Preda a ţinut să precizeze că partidul este un mijloc, în niciun caz un scop: “Partidele vechi au fost scopuri pentru oamenii care au vrut să le ocupe efectiv şi să le transforme în surse de avantaje pentru ei. Pentru noi este un mijloc prin care să transformăm România într-o ţară cu adevărat europeană, prosperă, din care să nu mai plece tinerii, pentru că nu-şi găsesc locul aici, în care mai degrabă să se întoarcă cei mai mulţi dintre cei 2 milioane şi jumătate de români care sunt acum în străinătate. Deci, partidul, fundaţia prin care construim partidul, toate sunt mijloace prin care vrem să schimbăm România, să avem o Românie cu fruntea sus, nu cu mâna întinsă”.

De asemenea, au mai spus că în privinţa alegerilor de anul viitor,  este foarte important să testeze forţele aderenţilor şi că  “grupul care va conduce partidul Mişcarea Populară va stabili nişte ţinte mai exacte petru alegeri”.

Întrebaţi dacă iau în calcul ca viitorul partid să participe singur în alegeri, sau dacă văd şi alţi parteneri de pe eşicherul politic din România, aceştia au declarat că orice discuţie se va face în momentul în care partidul este constituit. Diaconescu a adăugat că, deocamdată, important este ca acesta să-şi găsească o identitate proprie, până se gândesc alianţe, sau eventual compromisuri de natură politică, faţă de care au foarte mari rezerve, pentru că nu vor  ca acest partid să semene cu cele de până acum.




Politică

Guvernul Ilie Bolojan a căzut la votul din Parlament. Moțiunea de cenzură PSD – AUR a fost adoptată

albaiuliainfo.ro

Publicat

în

Moțiunea de cenzură, depusă de AUR și PSD pentru demiterea guvernului Bolojan, a fost adoptată de Parlament cu 281 de voturi pentru, 4 împotrivă și 6 voturi anulate, în ședința comună de marți, 5 mai 2026. 

Scorul obținut la vot se apropie de recordul stabilit în 2021, când Guvernul Florin Cîțu a fost demis tot cu 281 de voturi. Diferența este că, atunci, nu s-a înregistrat niciun vot împotrivă. În ultimele zile, AUR și PSD, dar și PNL și USR au negociat la sânge fiecare vot, promițând diverse favoruri celor vizați.

România intră într-o perioadă de tranziție guvernamentală: Executivul rămâne la conducerea administrativă curentă, dar fără capacitatea de a lansa politici noi, iar formarea unei noi majorități devine miza principală a următoarei perioade.

Căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură deschide imediat procedura constituțională pentru formarea unui nou Executiv, dar nu duce automat la alegeri anticipate.

• Lista premierilor demiși prin moțiune de cenzura, după 1989

Emil Boc (PDL) în 2009 – primul guvern demis prin moțiune de cenzură, după 295 de zile de mandat.

Mihai Răzvan Ungureanu (PDL) în 2012 – cel mai scurt mandat postdecembrist, doar 78 de zile.

Sorin Grindeanu (PSD) în 2017 – caz unic, demis de propriul partid.

Viorica Dăncilă (PSD) în 2019 – înlăturată de o coaliție largă a opoziției.

Ludovic Orban (PNL) în 2020 – demis după asumarea răspunderii pe legea alegerilor.

Florin Cîțu (PNL) în 2021 – record absolut de voturi pentru demitere.

Ilie Bolojan (PNL) în 2026 – al optulea premier căzut prin moțiune, într-un vot covârșitor.




Citește mai mult

Politică

Călin Georgescu, trimis în judecată pentru „Propagandă Legionară”

albaiuliainfo.ro

Publicat

în

Judecătoria Sectorului 1 a respins astăzi, 9 decembrie 2025, toate cererile şi excepţiile ridicate de avocaţii fostului candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu şi a dispus începerea judecării pe fond în dosarul în care acesta este acuzat de propagandă legionară.

Decizia a fost luată de judecătorul de cameră preliminară Alexandru Bărbulescu, însă hotărârea nu este definitivă.

Ce arată minuta instanței

„Respinge cererile şi excepţiile formulate de inculpatul Georgescu Călin ca neîntemeiate. Constată că Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti este competentă din punct de vedere material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză. Constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 2226/221/P/2023/d1 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din data de 01.07.2025, înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de 02.07.2025, sub nr. de dosar 24185/299/2025, privind pe inculpatul Georgescu Călin, aflat sub măsura preventivă a controlului judiciar, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale). Constată legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Dispune începerea judecăţii cauzei faţă de inculpatul Georgescu Călin. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii”, se arată în minuta instanţei.

Acuzațiile împotriva lui Georgescu

Georgescu a fost trimis în judecată pe 2 iulie de Parchetul General, fiind acuzat de promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi de promovarea în public a ideilor, concepţiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale).

Anchetatorii notează în rechizitoriu că, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, în repetate rânduri (16 iunie 2020, luna septembrie 2020, 2 octombrie 2021, 1 septembrie 2024 şi 16 mai 2025), Călin Georgescu a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii şi doctrine fasciste, legionare şi xenofobe, precum:

• mobilizarea în masă a naţiunii în vederea regenerării şi renaşterii acesteia prin palingeneză – crearea omului nou, sub cupola misticismului creştin ortodox, inclusiv prin acceptarea implicită a folosirii unor mijloace violente;

• necesitatea emergenţei unui lider carismatic, predestinat şi autoritar, apt să pună în operă acest proces;

• glorificarea excesivă a trecutului istoric prin contrast cu situaţia prezentă, caracterizată de afectarea profundă a demnităţii comunităţii naţionale şi de plasarea acesteia în sfera statutului de victimă, ca urmare a acţiunilor unor inamici ai statului, artificial identificaţi sub forma unor actori statali externi;

• ultranaţionalismul populist având la bază un nucleu mitic creştin;

• cultul mareşalului Ion Antonescu, persoană condamnată definitiv pentru crime de război, elogiind persoana acestuia, prezentându-l drept erou naţional şi reproducând, prin imitaţie, aproape până la identitate, nu doar cuvintele, ci şi gesturile şi tonul vocii sale şi efectuând salutul legionar cu ocazia unui discurs susţinut în faţa unei mulţimi de protestatari la adresa restricţiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, organizat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, la data de 2 octombrie 2021.

„Consecvenţa sa ideologică pro-legionară”

„În mod concret, s-a reţinut că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvenţa sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepţie cu privire la încadrarea istorică a Mişcării Legionare într-o încercare de normalizare şi revitalizare a legionarismului şi a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmaţii cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moţa”, susţin procurorii.




Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Știrea ta

Politică

Societate

Sport

Economie

Din Județ

Cele mai citite știri

albaiuliainfo, stiri alba iulia, informatii alba iulia