Politică
Ministrul Dan Șova a fost informat că în Alba se va demola o singură casă
Prezent la Blaj pentru inaugurarea unei noi unităţi de producţie a concernului german Bosch, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură, Dan Şova, a declarat că din informațiile pe care le are ”toată lumea își dorește să existe autostrada Sebeș-Turda” iar pentru construcția acesteia în județul Alba va fi demolată o singură casă.
Potrivit Mediafax, întrebat dacă finalizarea autostrăzii nu va fi întârziată de faptul că există nemulţumiri ale proprietarilor de terenuri afectaţi de această construcţie, Şova a răspuns că nemulţumirile nu sunt reale, ci sunt doar declaraţii ale PDL, “care nu a reuşit să realizeze autostrada când era la putere”.
“Cred că sunt nemulţumiri ale PDL, care se face că vorbeşte în numele localnicilor. (…) Am auzit că vorbeşte PD de eventualele nemulţumiri ale localnicilor, dar din cercetările pe care le-am făcut am înţeles că toată lumea pe această rază îşi doreşte să existe această autostradă Sebeş – Turda. Cel a cărui casă va fi demolată pentru un interes public în mod evident va fi despăgubit în prealabil şi aşa cum trebuie, ca să fie mulţumit”, a declarat ministrul.
Dan Şova a spus că proiectul privind construcţia autostrăzii este într-o fază avansată, urmând ca în luna iulie să fie terminată documentaţia de transformare a drumului expres, propus iniţial pentru acest tronson, în autostradă, iar până în decembrie vor fi finalizate procedurile de licitaţie şi de atribuire a lucrării de construcţie.
“Suntem avansaţi, în luna iulie se termină documentaţia de transformare din drum expres în autostradă, până în decembrie vom avea terminate procedurile de licitaţie şi de atribuire, vom avea un contract semnat şi suntem obligaţi să finalizăm autostrada până în 2016, pentru că am reuşit să o introducem pe alocarea financiară 2007 – 2013. Va trebui terminată până în 2016, 78 de kilometri, este o investiţie de aproximativ 900 de milioane de euro, foarte importantă şi cred că o s-o terminăm”, a afirmat Dan Şova.
La începutul lunii mai, Comisia Europeană a aprobat finanţarea Autostrăzii Sebeş – Turda prin Programul Operaţional Sectorial de Transport, astfel că 85 la sută din valoarea lucrării va putea fi decontată din bani europeni, prin fondurile structurale.
Sursa: Mediafax
Politică
Călin Georgescu, trimis în judecată pentru „Propagandă Legionară”
Judecătoria Sectorului 1 a respins astăzi, 9 decembrie 2025, toate cererile şi excepţiile ridicate de avocaţii fostului candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu şi a dispus începerea judecării pe fond în dosarul în care acesta este acuzat de propagandă legionară.

Decizia a fost luată de judecătorul de cameră preliminară Alexandru Bărbulescu, însă hotărârea nu este definitivă.
Ce arată minuta instanței
„Respinge cererile şi excepţiile formulate de inculpatul Georgescu Călin ca neîntemeiate. Constată că Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti este competentă din punct de vedere material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză. Constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 2226/221/P/2023/d1 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din data de 01.07.2025, înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de 02.07.2025, sub nr. de dosar 24185/299/2025, privind pe inculpatul Georgescu Călin, aflat sub măsura preventivă a controlului judiciar, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale). Constată legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Dispune începerea judecăţii cauzei faţă de inculpatul Georgescu Călin. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii”, se arată în minuta instanţei.
Acuzațiile împotriva lui Georgescu
Georgescu a fost trimis în judecată pe 2 iulie de Parchetul General, fiind acuzat de promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi de promovarea în public a ideilor, concepţiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale).
Anchetatorii notează în rechizitoriu că, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, în repetate rânduri (16 iunie 2020, luna septembrie 2020, 2 octombrie 2021, 1 septembrie 2024 şi 16 mai 2025), Călin Georgescu a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii şi doctrine fasciste, legionare şi xenofobe, precum:
• mobilizarea în masă a naţiunii în vederea regenerării şi renaşterii acesteia prin palingeneză – crearea omului nou, sub cupola misticismului creştin ortodox, inclusiv prin acceptarea implicită a folosirii unor mijloace violente;
• necesitatea emergenţei unui lider carismatic, predestinat şi autoritar, apt să pună în operă acest proces;
• glorificarea excesivă a trecutului istoric prin contrast cu situaţia prezentă, caracterizată de afectarea profundă a demnităţii comunităţii naţionale şi de plasarea acesteia în sfera statutului de victimă, ca urmare a acţiunilor unor inamici ai statului, artificial identificaţi sub forma unor actori statali externi;
• ultranaţionalismul populist având la bază un nucleu mitic creştin;
• cultul mareşalului Ion Antonescu, persoană condamnată definitiv pentru crime de război, elogiind persoana acestuia, prezentându-l drept erou naţional şi reproducând, prin imitaţie, aproape până la identitate, nu doar cuvintele, ci şi gesturile şi tonul vocii sale şi efectuând salutul legionar cu ocazia unui discurs susţinut în faţa unei mulţimi de protestatari la adresa restricţiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, organizat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, la data de 2 octombrie 2021.
„Consecvenţa sa ideologică pro-legionară”
„În mod concret, s-a reţinut că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvenţa sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepţie cu privire la încadrarea istorică a Mişcării Legionare într-o încercare de normalizare şi revitalizare a legionarismului şi a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmaţii cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moţa”, susţin procurorii.
Politică
Deputatul Călin Matieș, ales președinte al AUR Alba, în cadrul primelor alegeri organizate de filiala județeană
Vineri seara a avut loc, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia, primele alegeri în organizația județeană a AUR Alba. De altfel, filiala este prima din țară care organizează alegeri, urmând ca până la finalul lunii noiembrie partidul să organizeze alegeri la nivelul tuturor organizațiilor județene.

Deputatul Călin Matieș a câștigat detașat alegerile pentru conducerea AUR Alba, obținând 321 de voturi, în timp ce contracandidatul său, Cristian Crișan, a primit 74 de voturi. Rezultatul a confirmat sprijinul major pe care Matieș îl are în rândul membrilor organizației județene, consolidându-și astfel poziția de lider al filialei AUR Alba.
La conferința județeană au participat numeroși parlamentari AUR, printre care Dan Tănase, precum și președintele partidului, George Simion. Actualul președinte al filialei, Călin Matieș, care l-a avut contracanditat pe Cristian Crișan. Practic, fiecare contracandidat la conducerea partidului a avut propria echipă, cea a lui Matieș fiind mai numeroasă.
Au fost prezenți următorii membri ai conducerii județene:
Președinte: Matieș Călin
Prim-vicepreședinte: Oprea Maria
Vicepreședinte/Comunicare: Darlau Andrei
Vicepreședinte/municipiu: Draschan Andrei
Secretar general politic: Bogdan Adrian
Secretar general: Todea Rodica
Vicepreședinte/femei: Cociobea Cornelia
Vicepreședinte/tineret: Boca Samuel
Vicepreședinte/financiar: Trifu Mircea
Vicepreședinte/mediu: Mihet Ovidiu
Vicepreședinte/seniori: Nemes Ioan
Vicepreședinte: Gadiu Mihai
Vicepreședinte/zonă urbană: Neamțu Toader Florin
Vicepreședinte/administrativ: Stanca Vasile
Vicepreședinte/aleșii locali AUR: Dup Marius
Vicepreședinte/regional 1: Mihet Ovidiu
Vicepreședinte/regional 2: Habean Antoniu
Vicepreședinte/regional 3: Bara Vasile
Vicepreședinte/regional 4: Sicoe Călin
Vicepreședinte/rural: Burz Petru Cosmin
Vicepreședinte/constructori: Savu Gheorghe Petru
Vicepreședinte/profesori: Istrate Diana
Vicepreședinte/cadre medicale: Popescu Damian
Vicepreședinte/funcționari publici: Sevestrean Vasile
Vicepreședinte/oștasilor, polițiștilor și pompierilor: Oaida Liviu-Dorin
Vicepreședinte/economiști: Man Maria
Vicepreședinte/fermieri: Morariu Vasile
Vicepreședinte/juriști: Draschan Laura
Vicepreședinte/ospitalitate: Pogan Vasile
Vicepreședinte/producători: Man Maria
Vicepreședinte/transportatori: Dodu Vasile
Vicepreședinte/responsabil Diaspora: Sava Iulian
Vicepreședinte/oameni de afaceri: Ioachim Bogdan
Vicepreședinte/regional 5: Avram Emil
Vicepreședinte/minorități: Koncz Csaba
Politică
Mircea Hava, printre cei mai leneși europarlamentari. Aflat la al doilea mandat, a luat cuvântul în plen doar de 5 ori
O serie de europarlamentari români au lipsit la peste jumătate dintre ședințele Parlamentului European din iulie 2024 până în prezent sau nu au avut luat deloc cuvântul la dezbaterile din plen, potrivit prezenței oficiale.

Între europarlamentarii fără nicio intervenție în plen se află, conform datelor oficiale ale legislativului comunitar consultate de Digi 24, și Mircea Hava, fost primar al municipiului Alba Iulia, aflat la al doilea mandat în Parlamentul European.
Doar de 5 ori la cuvânt
Mircea Hava a vorbit doar de 5 ori în plenul Parlamentului European, asta întâmplându-se în mandatul trecut de 5 ani.
Gheorghe Cârciu și Claudiu Manda sunt alți doi europarlamentari români fără vreo intervenție în actualul mandat.
Lista „selectă” a absenteiștilor cuprinde destule nume. Gheorghe Cârciu și Gabriela Firea au lipsit de 29 de ori, Dan Motreanu și Cristian Terheș de 28 de ori, iar Claudiu Manda de 26 de ori.
Câți bani câștigă un europarlamentar
Un europarlamentar are un salariu net de aproximativ 8.000 de euro pe lună, la care se adaugă o indemnizație lunară de 5.000 de euro pentru cheltuielile de birou.
În plus, fiecare primește o diurnă de 350 de euro pentru fiecare zi de activitate oficială, care acoperă costurile de cazare și masă.
-
Administrațieacum 2 luniȘOC la ghișeele direcției de la Taxe și Impozite Locale: Dările cetățenilor din Alba Iulia s-au dublat în 2026
-
Actualitateacum 2 luniTruck Tuning Art, cel mai reușit festival organizat în Alba Iulia, nu va mai avea loc în 2026
-
Actualitateacum 4 săptămâniProtest în Alba Iulia, împotriva creșterilor aberante ale impozitelor și taxelor locale și a altor măsuri fiscale impuse de Guvernul Bolojan
-
Albaiulieniacum 2 luniAlbaiulianca Ana Bimbea sărbătorită de autoritățile locale la împlinirea venerabilei vârste de 104 ani
-
Actualitateacum 2 luniMărturia unui vecin despre explozia produsă în blocul B6, de pe strada Arnsberg
-
Actualitateacum o lunăLucrările de modernizare efectuate la sediul IPJ Alba și la cel al Poliției Municipiului Alba Iulia, finalizate la sfârșitul lunii martie 2026
-
Sportacum 2 luniStaff-ul tehnic al CSM Unirea Alba Iulia, modificat în proporție covârșitoare de Dragoș Militaru
-
Sportacum o săptămânăÎnotătorii de la LPS Alba Iulia, 30 de medalii câștigate la Cupa „Bega”, de la Timișoara