Rămâi conectat
YES, Vușcan! #pentruAlbaIulia

Actualitate

Obiceiuri, Tradiţii şi Superstiţii de Sfinţii Petru şi Pavel 2015 | albaiuliainfo.ro

albaiuliainfo.ro

Publicat

în

Sfinţii apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi în fiecare an în data de 29 iunie. | albaiuliainfo.ro

Această zi, denumită popular SânPetru de Vară, aduce cu sine o serie de obiceiuri, tradiţii şi superstiţii

Obiceiuri de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel • Tradiţii de Sfântul Petru si Pavel • Superstiţii de Sfinţii Petru şi Pavel • Moşii de SÂNPETRU

În popor, ziua de 29 iunie, în care se sărbătoresc Sfinţii Petru şi Pavel, marchează mijlocul verii agrare şi timpul secerişului. Cei doi apostoli sunt pomeniţi împreună pentru ca au murit în aceeaşi zi, a anului 67.

Obiceiuri, traditii si superstitii de Sfantul Petru si PavelPotrivit datinilor populare româneşti, unele dintre ele pitoreşti şi chiar nostime, Sfinţii Petru şi Pavel stau în Lună: primul la dreapta, al doilea la stânga. Sfântul Petru este cel care are cheile de la poartă şi încăperile Raiului, fiind şi mâna dreaptă a lui Dumnezeu.

Se spune că Sfântul Petru guvernează peste ploaie şi căldură, posedă puterea de a arunca grindina peste pământ. Înainte de a o slobozi, el o fierbe trei zile la rând pentru a o mărunţi astfel încât să nu afecteze prea tare ogoarele muritorilor. Când tunetele se aud cumva înăbuşit ori se izvodeşte huruit mare în ceruri înainte de ploaie, se spune că Sfântul Petru a pus la fiert piatra pentru grindină. În multe povestiri şi snoave populare, SânPetru apare precum un om obişnuit: îmbracă straie ţărăneşti, lucrează pământul, creşte vite şi, desigur, pescuieşte.

Apar licuricii

Se zice că, atunci când SFÂNTUL PETRU plesneşte din bici, sar din acesta scântei, care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici.

O altă legendă populară spune că, atunci când oamenii se îndepărtează de credinţă, SânPetru cheamă balaurii şi începe să pornească grindina asupra acestora, mărunţind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol.

Citește și: nume derivate care se sărbătoresc de Sfinții Petru și Pavel

Moşii de SÂNPETRU

În ziua sărbătorii, oamenii obişnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor morţi- sărbătoarea fiind cunoscută şi sub numele de Moşii de SÂNPETRU. Conform credinţei populare, moşii ar fi fost nouă bătrâni care făceau doar lucruri bune şi minuni peste tot pe unde mergeau.

Obiceiuri, Tradiţii şi Superstiţii de SÂNPETRU

De ziua Moşilor de SÂNPETRU sau de Vară, femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morţi să aibă ce bea pe lumea cealaltă- tot în această zi oamenii au voie să lucreaze orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morţi. În ziua Moşilor de Sânpetru, femeile dau de pomană şi vase cu vine, lapte şi mâncare gătită, vase care se împodobesc deseori cu flori şi cireşe.  Cică nu e îngăduit nici unei femei să mănânce mere până în această zi, fiindcă altfel îi supăra pe morţi. După sărbătoare însă, femeile tinere pot mânca mere, cele vârstnice fiind nevoite să mai aştepte până la Sfântul Ilie. În această zi se duc la biserica mere, zarzăre, coliva, colaci iar cine are – şi puţină miere în faguri.

Până în această zi nu se scutură merii. Se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.

Dacă tună şi fulgeră azi, nucile şi alunele vor fi viermănoase.

Sărbătoarea sfinţilor Petru şi Pavel se ţine timp de trei zile pentru ca agricultorii să fie protejaţi împotriva potoapelor şi pentru ca grânele lor să fie bogate. În lumea rurală, sărbătoarea este cunoscută sub numele de SÂNPETRU şi marchează vremea secerişului şi jumătatea verii agrare. Ziua de dinaintea sărbătorii este dedicată spiritelor cerului care, până în această zi, umblă libere prin lume şi îi pedepsesc pe cei care dorm pe afară. Un mod de protecţie împotriva acestor duhuri sunt usturoiul şi pelinul.

Fiind pus mai mare peste încăperile Raiului, SÂNPETRU împarte hrana animalelor sălbatice – şi mai ales lupilor, această zi fiind denumită şi “Sărbătoarea lupilor”, şi fierbe grindina pentru a o mărunţi prin topire şi a deveni mai puţin primejdioasă pentru oameni şi ogoare.

Se spune că, în ziua SFINŢIIlor PETRU ŞI PAVEL, privighetorile şi cucii nu mai cântă, iar femeile nu ar avea voie să mănânce mere pana în această zi. Femeile văduve nu au voie să mănânce mere până în ziua Sfântului Ilie, ca să fie sănătoase. Şi despre cuci se spune că se transformă în şoimi în această zi, ei revenind la forma lor originala în ziua Bunei Vestiri. SÂNPETRU este cel mai cunoscut din calendarele populare româneşti, el neavând un număr fix de zile de post şi fiind vestit de către apariţia licuricilor şi tăcerea cucilor.

În tradiţia populară, SÂNPETRU apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă. Se spune că, la marile sărbători calendaristice (Crăciun, Anul Nou, Bobotează, Măcinici, Sângiorz, Sânziene ) SÂNPETRU poate fi văzut de pământeni la miezul nopţii, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu. SÂNPETRU este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii, şi cel mai cunoscut  „sfânt” al calendarului popular.

Celor peste 260.000 de români,  ce îşi serbează onomastica în această zi de sărbătoare, le urăm fericire, multă sănătate şi voie bună!


 Urmărește albaiuliainfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Actualitate

Astăzi se împlinesc 103 ani de la momentul punerii pietrei de temelie a Catedralei Reîntregirii și Încoronării din Alba Iulia

albaiuliainfo.ro

Publicat

în

Joi, 28 martie 2024, se împlinesc 103 de ani de la momentul punerii pietrei de temelie a Catedralei Reîntregirii și Încoronării din vechea Cetate a Bălgradului.

Realizarea proiectului și coordonarea lucrărilor de construcție ale Catedralei și ale ansamblului arhitectural i-au fost încredințate arhitectului Victor Ștefănescu, lucrările propriu-zise de edificare fiind executate de Societatea „Întreprinderea Generală Tehnică din București”.

Piatra de temelie a locașului de cult a fost așezată în a doua zi de Paști, în 28 martie 1921. Lucrările au avansat rapid, întrucât șantierul era aprovizionat continuu cu toate materialele necesare de cea mai bună calitate. Casa Regală acorda o atenție deosebită pentru buna derulare a construcției, astfel că, la numai o lună de la punerea pietrei de temelie, Regele Ferdinand și Regina Maria vizitează Alba Iulia pentru a constata stadiul lucrărilor executate.

Realizarea proiectului și coordonarea lucrărilor de construcție ale Catedralei și ale ansamblului arhitectural i-au fost încredințate arhitectului Victor Ștefănescu. Lucrările propriu-zise de edificare au fost executate sub conducerea inginerului Tiberiu Eremia. Proiectul propus pentru noua biserică și clădirile aferente era prima formă de exprimare a arhitecturii neoromânești, ce definea stilul național, pe teritoriul Transilvaniei.
În data de 27 aprilie 1921, era deja ridicat soclul Catedralei și procesul de edificare era în plină desfășurare. În luna iulie se lucra la ridicarea tamburului turlei bisericii, iar în luna august clopotnița era aproape finalizată. Tot în această lună, în scopul supervizării construcției, Principele Nicolae a întreprins o vizită la Alba Iulia pentru inspectarea șantierului, însoțit fiind de doi mari generali ai Armatei Române și de trei miniștri din Guvern.

La 8 septembrie 1921, s-a așezat crucea pe turla bisericii, iar în data de 1 decembrie au fost demontate schelele. În același timp, în interior se executau lucrări de finisare, iar maestrul Costin Petrescu a deschis șantierul de pictură în tehnica fresco, după erminia tradiției iconografice bizantine. În următorul an, s-a depus un efort asiduu pentru finalizarea lucrărilor, astfel că în primele zile ale lunii octombrie 1921 au fost ridicate clopotele în turnul-clopotniță.


 Urmărește albaiuliainfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

O minoră de 8 ani a ajuns la spital, după ce a fost accidentată de un autoturism pe o trecere de pietoni de pe strada Toporașilor

albaiuliainfo.ro

Publicat

în

Miercuri,  27 martie 2024, în jurul orei 12.50, polițiștii rutieri din Alba Iulia au fost sesizați, de către un bărbat de 34 de ani, din localitatea Feneș,cu privire la faptul că fiica lui a fost victima unui eveniment rutier, iar conducătorul autoturismului ar fi plecat de la locul accidentului.

Din cercetările efectuate de polițiști, a rezultat că o femeie de 35 de ani, din Alba Iulia, în timp ce conducea un autoturism, pe strada Toporașilor din Municipiu, ar fi efectuat o manevră de mers cu spatele și ar fi surprins și accidentat o minoră, în vârstă de 8 ani, din localitatea Feneș, care ar fi fost angajată în traversarea regulamentară a străzii.

În urma accidentului, minora a suferit leziuni corporale ușoare și a fost transportată la spital de către părinți, pentru acordarea de îngrijiri medicale.

Conducătoarea auto a fost identificată ulterior de către polițiști. Aceasta a fost testată cu aparatul etilotest, care a indicat faptul că nu se afla sub influența alcoolului.

Cercetările sunt continuate, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și părăsirea locului accidentului.

FOTO: ARHIVĂ


 Urmărește albaiuliainfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Piese inedite din secolul al XVI-lea, descoperite la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia

albaiuliainfo.ro

Publicat

în

În perioada 1907-1914, la catedrala Romano-Catolică din Alba Iulia, au fost descoperite 33 de morminte care au scos la iveală mai multe piese inedite, care pot reda cultura și civilizația secolelor XVI-XVII.

Descoperirile arheologice din catedrala Romano-Catolică din Alba Iulia, din perioada 1907-1914, sunt cele mai semnificative și relevante pentru istoria Curții princiare, pentru viața aristocratică a Palatului Principilor, din secolele XVI-XVII. Inventarul descoperit atunci, în 33 de morminte, poate reda imaginea, măcar aproximativă, a culturii și civilizației de care se bucurau nobilii transilvăneni, combinând în mod unic tradițiile occidentale și orientale.

Pόsta Béla (1862-1919) este arheologul care a coordonat săpăturile, a fost unul dintre fondatorii Muzeului Național Ardelean și profesor universitar al Catedrei de Arheologie, din cadrul Universității din Cluj. Printre studenții săi, îl regăsim și pe Constantin Daicoviciu (1898-1973).

Între mormintele descoperite, mormântul nr. 6 a avut un inventar remarcabil. Între piesele descoperite, ne atrag atenția o pereche de pinteni, realizați din fier placat cu argint și cataramele unei săbii, din argint aurit. Putem admira elementele decorative renascentiste, petale de trandafiri, decoruri în formă de acant, trandafiri întredeschiși, ornamente care imită semințele de rodie, dar și flori de Tomiea. Concluzia lui Pόsta Béla este că aceste piese, precum și multe altele descoperite, redau perfect echilibrul lumii occidentale și al celei orientale, putând fi datate în secolul XVI.

Pόsta Béla și-a publicat rezultatele cercetărilor arheologice în volumul Les trouvailles sépulcrales de la Cathedrale de Gyulafehérvár (A gyulafehérvári székesegyház sírleletei) în 1917-1918. Există și o traducere în limba română a acestei lucrări, apărută în anul 2013, se arată într-o postare publicată pe Facebook de către Biblioteca Batthyaneum.


 Urmărește albaiuliainfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Sport

Economie

Din Județ

Cele mai citite știri

albaiuliainfo, stiri alba iulia, informatii alba iulia