Peste 200 de persoane și-au anunțat până în acest moment participarea la protestul organizat sâmbătă, 9 mai 2015, începând cu orele 16.00, în fața fostului cinema Dacia din Alba Iulia, împotriva tăierilor abuzive de pădure.

Manifestații de protest similare vor avea loc simultan, în alte 13 orașe din țară și 4 din străinătate.

ONG-urile de mediu care s-au implicat în organizarea protestelor fac un apel la toți cetățenii cu simț civic care vor să fie oprit “jaful de aur verde”, despăduririle abuzive lăsând România cu jumătate din suprafaţa împădurită pe care o avea în 1989.

“Ca in multe alte cazuri de „investitii straine” suspectate de ilegalitati, aceste companii promit locuri de munca in cadrul lor, in detrimentul altor mii de locuri de munca locale.
Aduceti cu voi mesajele voastre scrise si spuse clar si raspicat. A venit timpul sa ne facem auziti:
NOUA NE PASA !
Alaturi de Comunitatea Uniti Salvam” se mai arată în mesajul transmis de organizaori.

Solicitările protestatrilor:

“În conformitate cu drepturile constituționale şi drepturile conferite de tratatele internaţionale la care România este parte, solicităm:

1.Stoparea tăierilor ilegale

”Exploatarea forestieră ilegală reprezintă o problemă globală de interes internațional major. Această problemă constituie o amenințare gravă pentru păduri, întrucât contribuie la procesul de despădurire și de degradare a pădurilor, responsabil pentru aproximativ 20 % din emisiile globale de CO2, amenință biodiversitatea și subminează gestionarea pădurilor și dezvoltarea durabilă, inclusiv viabilitatea comercială a operatorilor care își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația aplicabilă. Aceasta contribuie, de asemenea, la deșertificare și la eroziunea solului și poate exacerba fenomenele meteorologice extreme și inundațiile. În plus, exploatarea forestieră ilegală are implicații sociale, politice și economice, deseori subminând progresul către o bună guvernanță și amenințând mijloacele de subzistență ale comunităților locale dependente de păduri, și poate fiasociată cu conflicte armate”

2.Menţinerea şi îmbunătăţirea implementării programului ”Radarul Pădurilor”.

Se impun îmbunătăţiri ale sistemului informatic şi procedural, dar mai ales controlul efectiv în teren şi monitorizarea riguroasă din partea instituţiilor de control abilitate.

Există încă numeroase “portiţe de scăpare”:

Comercianţii folosesc codul unic generat de sistemul “radarul pădurilor” de mai multe ori în aceeaşi zi, chiar dacă sunt opriţi de poliţie pentru control, deoarece poliţia nu obişnuieşte să completeze rubrica dedicată care ar dovedi că transportul a fost oprit.

Poliţia nu răspunde tuturor solicitărilor de oprire a transporturilor, iar când o face adeseori cantitatea de lemn încărcată și transportată este mai mare decat cea scriptică, înscrisă în avizul de însoțire și aferentă codului unic generat. Diferența dintre valoarea înscrisă şi cea reală reprezintă lemn tăiat ilegal, acesta ajungând până la 30% din volumul total transportat. În acest caz, poliția, neavând competențe pentru verificarea cubajului lemnului transportat, bifează transportul ca fiind legal.

3.Protecția Pădurilor Virgine, Cvasivirgine și a Parcurilor Naționale.

Asigurarea unei protecţii eficiente a Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine din România prin instituirea „Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine”, ca instrument de evidenţă şi gestiune prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Pentru recunoaşterea valorii excepţionale şi asigurarea protecţiei pe termen lung, pădurile virgine şi cvasivirgine se vor include după caz în Patrimoniul Mondial UNESCO, rezervaţii ştiintifice şi/sau integrarea acestora în zonele de protecţie strictă a parcurilor naţionale şi parcurilor naturale.

4.Deblocarea dosarelor de corupţie din domeniul forestier

Mii de dosare penale pentru săvârşirea infracțiunilor silvice privind tăierile ilegale, transportul sau comecializarea lemnului fără documente de provenienţă, se află blocate în sertarele procuraturii sau DNA-ului, alături de dosarele privind fapte de braconaj, corupţie, retrocedări și puneri ilegale in posesie. Peste acestea se suprapun dosarele achizițiilor ilegale, ale licitațiilor trucate și ale investițiilor fictive din partea instituţiilor publice.

5.Întărirea instituțiilor cu atribuții de control în silvicultură

Creşterea capacităţii instituţiilor cu atribuţii de îndrumare şi control prin asigurarea: (i) dotărilor adecvate, (ii) personalului dimensionat şi calificat corespunzator, (iii) salariilor motivante, (iv) procedurilor de control eficiente si transparente.

6.Elaborarea Strategiei Naţionale Forestiere şi finanțarea Programului National de Împăduriri

Din anul 2011 România nu mai are o Strategie Naţionala Forestieră. Fără o strategie asumată, înseamnă că mergem „la întâmplare”, în funcţie de interese şi orgolii de moment.

 Suprafaţa împădurită a României este sub media europeană (27 % faţă de 32 %) şi departe de optimul evaluat în studiile privind schimbările climatice/deşertificarea (40 %).

În ultimii 10 ani, media suprafeţei anuale împădurite a fost de 4.000 ha/an, în condiţiile în care Codul Silvic prevede obligativitatea împăduririi a 2 milioane ha pana in 2035. Elaborarea şi finanţarea Programului Naţional de Împăduriri prevăzut de Codul Silvic este o prioritate naţională.

 Orice program de împăduriri sau creare de perdele forestiere este sortit eşecului atâta timp cat subvenţia pentru folosinţa agricolă este de sute de euro/ha, iar pentru folosinţa forestieră este zero. Se impune suplimentarea sumei alocate prin PNDR plăţilor directe pentru suprafeţele forestiere.

7.Instituirea de măsuri antimonopol în industria lemnului, eliminarea abuzurilor de poziţie dominant şi de monopsol, precum şi reguli de valorificare a lemnului în beneficul dezvoltării durabile a comunităților locale

8.Enunţarea în Codul Silvic (lege organică) a principiilor ce vor sta la baza legislaţiei subsecvente pentru exploatarea şi valorificarea masei lemnoase (din pădurile aflate în proprietate publică), astfel încât să conducă la dezvoltarea sectorului de prelucrare superioară a lemnului în România şi creearea unei pieţe concurenţiale echilibrate în beneficiul dezvoltării durabile a comunităţilor locale:

1. a) valorificarea superioară a masei lemnoase;
2. b) sprijinirea dezvoltării rurale prin promovarea prelucrării locale a masei lemnoase;
3. b) stimularea valorii adăugate şi menţinerea/creearea de noi locuri de muncă;
4. c) instituirea de măsuri antimonopol;
5. d) respectarea drepturilor comunităţilor locale;
6. e) alocarea lemnului de foc cu prioritate pentru comunităţile locale;
7. e) conservarea şi ameliorarea biodiversităţii şi serviciilor de mediu;
8. f) transparenţa vânzării şi comercializării masei lemnoase.

(Transpunerea practic a principiilor directoare din Strategia Europeană Forestieră)

9.Plăți compensatorii pentru proprietarii de păduri cu rol de protecţie sau incluse în arii protejate ori situri Natura 2000

10.Instituirea unui sistem funcţional de plăţi compensatorii pentru proprietarii privaţi de pădure care să compenseze integral veniturile nerealizate de proprietari prin restricţiile impuse prin lege pentru exercitarea rolului de protecţie. Plata contravalorii efectelor funcţiilor de protecţie pentru proprietarii de păduri trebuie să ia în considerare şi beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor de mediu.

11.Finanțarea adecvată a sectorului forestier pentru menținerea echilibrului intre protecție si exploatare.

Pădurea, care este principalul factor creator de mediu sănătos şi de luptă împotriva schimbărilor climatice, este tratată de legislaţia fiscală ca un poluator, fiind impozitată prin taxe de mediu şi taxe pe resurse naturale. În programele de finanţare ale Programului Naţional de Dezvoltare Rurală şi ale Fondului de Mediu, domeniul pădurilor a fost practic exclus.

Se impune alocarea adecvată a fondurilor bugetare, extrabugetare şi europene pentru sectorul forestier şi gestionarea adecvată a Fondului de Mediu în scopul maximizării rolului protectiv al pădurilor.

12.Oprirea proiectului de modificare a Legii vânătorii şi fondului cinegetic – legea masacrării dreptului de proprietate şi a faunei!

În forma actuală, legea vânătorii încalcă principii constițutionale privind dreptul de proprietate și prevederi naționale care transpun directive europene:

-încălcarea dreptului de proprietate, prin confiscarea vânatului și activității de vânătoare în favoarea „gestionarilor consacrați” și instituirea de „drepturi de servitute”, de liber acces pentru vânători.

-neasigurarea regimului de protecție pentru 5 specii de păsări sălbatice, prin prelungirea perioadei permise pentru vânătoare.

-neasigurarea regimului de protecție pentru speciile de interes cinegetic din ariile protejate, prin eliminarea măsurilor de management și evaluare corespunzătoare.

 Urmărește albaiuliainfo.ro și pe GOOGLE NEWS