Alba Iulia ar putea avea primul parc urban de arheologie din România, dacă terenul pe care se află una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din oraș ar fi în proprietatea statului și apoi, dacă un proiect realizat de arheologi și arhitecți ar primi o finanțare europeană.

Vorbim despre terenul de pe strada Traian, unde s-au construit mai multe blocuri, iar în timpul săpăturilor arheologice, pe terenul din spatele blocurilor ridicate a fost descoperită una dintre cele mai importante case din Roma Antică.

Mai exact este vorba despre terenul pe care a existat la un moment dat Vinalcool SA. Acolo arheologii au descoperit o casă romană, de tip domus, care a aparținut unei familii înstărite din provincia romană Dacia.

Tot pentru terenul respectiv s-a conturat ideea unui parc arheologic urban, o idee unică, deoarece restul parcurilor arheologice din țară sunt în afara orașelor. Conceptul și cum ar arăta parcul a fost realizat de o echipă de arhitecți: Alina Curea și Ștefan Nechimiș.

Ideea de parc este susținută de o bună perioadă de timp de Anca Timofan, arheolog al Muzeului Unirii din Alba Iulia. În linii mari, Anca Timofan a precizat că proiectul pentru parcul urban arheologic este gata, pe hârtie, are toate elementele, toate datele. Singurele lucruri care lipsesc sunt însă cele mai importante: terenul pe care se află vestigiile descoperite și finanțarea europeană.

Terenul aparține constructorului care voia să ridice blocurile, însă nu a primit aprobare pentru construcție. Pentru a se realiza un parc arheologic, ar fi nevoie ca terenul să intre în proprietatea administrației locale. Mai multe voci susțin că primarul Gabriel Pleșa ar fi primit o ofertă de cumpărare, o ofertă de câteva sute de mii de euro.

Alte surse susțin că primăria trebuie întâi să evalueze terenul pentru o posibilă ofertă. Apoi ar fi nevoie de o finanțare europeană ca proiectul să fie implementat.

Vineri, 9 septembrie 2022, la Muzeul Principia echipa de implementare a proiectului a prezentat publicului cum ar arăta parcul de arheologie urbană. De asemenea aceștia au vrut să tragă și un semnal de alarmă către autoritățile locale sau județene.

Aceștia au vrut să sublinieze faptul că vestigiile se degradează și că nevoia unui parc arheologic este una mare. Însă nici un reprezentant al primăriei Alba Iulia nu a participat la eveniment.
Ce au descoperit arheologii

Potrivit arheologilor: ”Cercetarea arheologică preventivă din sectorul DOMUS-THERMAE a fost efectuată în municipiul Alba Iulia, în partea de sud-est a sitului Apulum, pe un teren în care s-a executat demolarea clădirilor anterioare ale Vinalcool SA. În sec. al XIX-lea a funcționat aici Fabrica de Spirt a lui Adolf Jonas, construită în 1864. Punctul cercetat este localizat la cca 150 m spre sud de vechile cercetări ale lui Adalbert Cserni întreprinse între 1888 și 1908, în arealul care aparține Palatului Guvernatorilor Daciei (praetorium consularis), și la cca 400 m sud-est de castrul legiunii a XIII-a Gemina.

Ne aflăm într-o zonă importantă a sitului Apulum, în așezarea civilă a castrului care, în timpul împăratului Septimius Severus (193-211 p.Chr.), a fost ridicată la rangul de municipium (municipium Septimium Apulense).

Cea mai spectaculoasă clădire, deocamdată unică în Dacia, este casa romană de tip domus, care a funcționat din a doua jumătate a secolului al II-lea p.Chr. O familie înstărită și influentă din Apulum, probabil cea a unui oficial local, și-a construit în zona rezidențială o luxoasă locuință. Am denumit-o Casa lui Venus, deoarece proprietarii amenajaseră aici un loc de cult (lararium) în care se afla, probabil, statueta votivă din bronz descoperită în curte, reprezentând-o pe Venus, zeița frumuseții și a dragostei.

Noul ansamblu arhitectural propus are menirea de a proteja ruinele domus-ului și ale thermae-lor. Abordarea estetică nu este una de așezare în antiteză a celor două perioade, modern și antic, ci de a pune în evidență și a valorifica descoperirile arheologice. Spațiul arhitectural nou creat va putea să adăpostească inclusiv activități conexe cum ar fi ateliere, cursuri sau alte tipuri de programe, fie specializate, fie pentru public.

Parcul arheologic este legătura directă dintre cercetarea științifică și public, locul în care se protejează și valorifică patrimoniul descoperit, fiind o remarcabilă resursă educațională și recreațională.

După excavarea și expunerea sitului, acesta a intrat într-un proces ireversibil de transformare, cu viteze variabile, în funcție de tipul materialelor de construcție utilizate, cauza primordială a degradării acestuia este expunerea în mod constant în mediul ambiant, contactul permanent și direct cu factorii climatici exteriori.

De aceea este necesară o intervenție cât mai grabnică de salvare, conservare și punere în valoare a acestor vestigii din anticul oraș Apulum. Valorificarea in situ a monumentelor de epocă romană prin conservare, restaurare și integrare este o direcție care trebuie asumată și urmată de către toți cei implicați în cercetarea și administrarea patrimoniului cultural”.

Cine a lucrat la proiect: Arheologi: Dr. Anca Timofan, Andrei Buta, conservatori: Alexandru Știrban, Dana Zudor, Monica Druță, Restauratori: Dan Anghel, Sidonia Petronela Olea, Ștefan Valentin, Arhitecți proiect parc arheologic: șef proiect arh. Alina Curea, arh. Stefan Nechimis, reconstrucție și prelucrare VR: ing. Mircea Cosma.

 Urmărește albaiuliainfo.ro și pe GOOGLE NEWS