Politică
Surse: Mai mulți lideri din PNL se pregătesc să schimbe macazul pentru un alt candidat la președinție
Se pare că situaţia din PNL, cu privire la candidatul pe care partidul urmează să îl susţină la alegerile prezidenţiale, pare să se complice tot mai mult, având în vedere că se conturează înlocuirea lui Crin Antonescu din funcţia de Preşedinte al PNL şi respectiv retragerea sprijinului acestuia pentru candidatura la fotoliul de la Cotroceni. Interesant este de urmărit ce grupări încep să reapară în interiorul PNL.
Primul care încearcă să îşi atragă de partea sa un număr semnficativ de organizaţii ale PNL este Ludovic Orban. Acesta din urmă este, chiar în aceste zile, într-o puternică campanie în rândul filialelor PNL. Oficial, scopul acestui tur de forţă este acela de a contribui direct la un scor cât mai bun la alegerile europarlamentare, încercând să îi mobilizeze pe liberali pentru alegerile europarlamentare. Neoficial, Ludovic Orban pare să testeaze terenul şi vrea să vadă ce susţinere mai are în rândul organizaţiilor PNL şi cum poate folosi acest lucru în avantajul său. Gigel Ştirbu, liderul PNL Olt, chiar l-a lăudat pe Orban pentru efortul pe care îl depune, menţionând faptul că este singurul lider al PNL dispus facă campanie în teritoriu. Această aserţiune a fost servită în plină şedinţă a grupului parlamentar al PNL.
Cea de-a doua grupare din interiorul PNL, pare să se contureze chiar în jurul fostului preşdinte al ApR, structură politică ce a fuzionat cu PNL în 2002, Teodor Meleşcanu. Actualul şef al SIE, a declarat, în numeroase ocazii, că are de gând să revină în politică, chiar imediat după „paranteză deschisă de la SIE”. În plus, Meleşcanu a declarat fără echivoc că este deschis ideeii de a candida la alegerile prezidenţiale din acest an, menţionând că „este disponibil, în cazul în care va exista interes pentru candidatura sa”.
În traducere liberă, Meleşcanu asteaptă să fie ofertat în vederea unei susţineri la alegerile prezidenţiale din acest an, iar acest fapt stă la baza conturării unei grupări aparent puternice în interiorul PNL. Conform informaţiilor noastre, gruparea ApR-istă (Alianţa pentru România) a partidului se pregăteşte pentru a schimba macazul cu privire la candidatul PNL la alegerile prezidenţiale.
Din gruparea lui Meleşcanu fac parte o serie importantă de actuali lideri ai PNL, toţi apropiaţi de Crin Antonescu, dar pregătiţi oricând să îi facă vânt acestuia din fruntea PNL pentru a-i face loc actualului şef al SIE.
Printre aceştia îi regăsim pe liderul deputaţilor PNL, George Scutaru (fost purtător de cuvânt al ApR), Marian Petrache, şeful campaniei PNL pentru alegerile europarlamentare, cel care şi-a început activitate politică în partidul lui Meleşcanu, Romeo Stavarache, actual primar al Bacăului, considerat unul din greii partidului, fost vicepreşedinte al ApR- filiala Bacău şi Dan Mihalache, actualul şef al departamentului de comunicare al PNL, fost secretar executiv al ApR.
Această grupare este considerată totuși cea mai slabă variantă, având în vedere că cei menţionaţi sunt recunoscuţi ca făcând parte din echipa apropiată a preşedintelui PNL, Crin Antonescu. Aceştia nu au ezitat, de-a lungul timpului, să calce peste colegi şi prieteni din partid. În plus, acestora li se mai reproşează apropierea, din trecut, de Traian Băsescu sau de persoane din anturajul acestuia.
Cea de-a treia tabără din interiorul PNL pare să se contureze în jurul lui Călin Popescu Tăriceanu. Într-o emisiune televizată, Radu Stroe a declarat, în contextul unei discuţii cu privire la organizarea unui Congres extraordinar al PNL imediat după alegerile europarlamentare, că Tăriceanu este o soluţie viabilă pentru a prelua şefia PNL, după alegerile europarlamentare, fiind un liberal autentic şi unul dintre cei mai vechi membri ai PNL.
Această grupare din jurul lui Tăriceanu pare a fi cea mai puternică. În jurul acestei îi regăsim pe cei care i-au fost mereu partizani fostului premier, precum şi pe cei nemulţumiţi sau faultaţi dur de Crin Antonescu. Această tabară este practic cea mai ofertantă, Călin Popescu Tăriceanu punând pe masă reintrarea la guvernare.
În acest context în care 3 grupări din interiorul PNL par pregătite să propună un alt candidat pentru a intra în cursa prezidenţială din acest an, lui Crin Antonescu pare să îi fugă terenul de sub picioare. Acesta chiar a convocat de urgenţă o şedinţă a conducerii PNL, pentru ziua de marţi, 8 aprilie, încercând probabil să le mai taie din aripi celor care i-ar putea contesta candidatura.
FOTO: ARHIVĂ
Politică
Guvernul Ilie Bolojan a căzut la votul din Parlament. Moțiunea de cenzură PSD – AUR a fost adoptată
Moțiunea de cenzură, depusă de AUR și PSD pentru demiterea guvernului Bolojan, a fost adoptată de Parlament cu 281 de voturi pentru, 4 împotrivă și 6 voturi anulate, în ședința comună de marți, 5 mai 2026.

Scorul obținut la vot se apropie de recordul stabilit în 2021, când Guvernul Florin Cîțu a fost demis tot cu 281 de voturi. Diferența este că, atunci, nu s-a înregistrat niciun vot împotrivă. În ultimele zile, AUR și PSD, dar și PNL și USR au negociat la sânge fiecare vot, promițând diverse favoruri celor vizați.
România intră într-o perioadă de tranziție guvernamentală: Executivul rămâne la conducerea administrativă curentă, dar fără capacitatea de a lansa politici noi, iar formarea unei noi majorități devine miza principală a următoarei perioade.
Căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură deschide imediat procedura constituțională pentru formarea unui nou Executiv, dar nu duce automat la alegeri anticipate.
• Lista premierilor demiși prin moțiune de cenzura, după 1989
Emil Boc (PDL) în 2009 – primul guvern demis prin moțiune de cenzură, după 295 de zile de mandat.
Mihai Răzvan Ungureanu (PDL) în 2012 – cel mai scurt mandat postdecembrist, doar 78 de zile.
Sorin Grindeanu (PSD) în 2017 – caz unic, demis de propriul partid.
Viorica Dăncilă (PSD) în 2019 – înlăturată de o coaliție largă a opoziției.
Ludovic Orban (PNL) în 2020 – demis după asumarea răspunderii pe legea alegerilor.
Florin Cîțu (PNL) în 2021 – record absolut de voturi pentru demitere.
Ilie Bolojan (PNL) în 2026 – al optulea premier căzut prin moțiune, într-un vot covârșitor.
Politică
Călin Georgescu, trimis în judecată pentru „Propagandă Legionară”
Judecătoria Sectorului 1 a respins astăzi, 9 decembrie 2025, toate cererile şi excepţiile ridicate de avocaţii fostului candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu şi a dispus începerea judecării pe fond în dosarul în care acesta este acuzat de propagandă legionară.

Decizia a fost luată de judecătorul de cameră preliminară Alexandru Bărbulescu, însă hotărârea nu este definitivă.
Ce arată minuta instanței
„Respinge cererile şi excepţiile formulate de inculpatul Georgescu Călin ca neîntemeiate. Constată că Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti este competentă din punct de vedere material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză. Constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 2226/221/P/2023/d1 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din data de 01.07.2025, înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de 02.07.2025, sub nr. de dosar 24185/299/2025, privind pe inculpatul Georgescu Călin, aflat sub măsura preventivă a controlului judiciar, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale). Constată legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Dispune începerea judecăţii cauzei faţă de inculpatul Georgescu Călin. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii”, se arată în minuta instanţei.
Acuzațiile împotriva lui Georgescu
Georgescu a fost trimis în judecată pe 2 iulie de Parchetul General, fiind acuzat de promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi de promovarea în public a ideilor, concepţiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale).
Anchetatorii notează în rechizitoriu că, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, în repetate rânduri (16 iunie 2020, luna septembrie 2020, 2 octombrie 2021, 1 septembrie 2024 şi 16 mai 2025), Călin Georgescu a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii şi doctrine fasciste, legionare şi xenofobe, precum:
• mobilizarea în masă a naţiunii în vederea regenerării şi renaşterii acesteia prin palingeneză – crearea omului nou, sub cupola misticismului creştin ortodox, inclusiv prin acceptarea implicită a folosirii unor mijloace violente;
• necesitatea emergenţei unui lider carismatic, predestinat şi autoritar, apt să pună în operă acest proces;
• glorificarea excesivă a trecutului istoric prin contrast cu situaţia prezentă, caracterizată de afectarea profundă a demnităţii comunităţii naţionale şi de plasarea acesteia în sfera statutului de victimă, ca urmare a acţiunilor unor inamici ai statului, artificial identificaţi sub forma unor actori statali externi;
• ultranaţionalismul populist având la bază un nucleu mitic creştin;
• cultul mareşalului Ion Antonescu, persoană condamnată definitiv pentru crime de război, elogiind persoana acestuia, prezentându-l drept erou naţional şi reproducând, prin imitaţie, aproape până la identitate, nu doar cuvintele, ci şi gesturile şi tonul vocii sale şi efectuând salutul legionar cu ocazia unui discurs susţinut în faţa unei mulţimi de protestatari la adresa restricţiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, organizat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, la data de 2 octombrie 2021.
„Consecvenţa sa ideologică pro-legionară”
„În mod concret, s-a reţinut că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvenţa sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepţie cu privire la încadrarea istorică a Mişcării Legionare într-o încercare de normalizare şi revitalizare a legionarismului şi a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmaţii cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moţa”, susţin procurorii.
-
Sportacum 4 săptămâniPreședintele Mihai Dăscălescu și antrenorul Dragoș Militaru, dați afară de la CSM Unirea Alba Iulia
-
Administrațieacum 3 săptămâniPrimarul Gabriel Pleșa a convocat Comitetul Local pentru Situații de Urgență: „Dacă STP nu reia cursele, vom aduce temporar un alt operator de transport”
-
Actualitateacum 3 săptămâniSalariile a peste 200 de angajați de la STP nu au mai fost plătite, după refuzul Municipalității de a mai plăti compensația contractuală
-
Administrațieacum 2 săptămâniPrimăria Alba Iulia, după ce a ridicat automatele de bilete din stațiile de autobuz: „Un pas necesar pentru ca cetățenii să poată beneficia de un sistem modern de transport public”
-
Sportacum 3 săptămâniCSU Alba Iulia va evolua în viitorul sezon de Liga a 3-a pe stadionul „Cetate” sau pe terenul sintetic de la Micești
-
Administrațieacum o ziAutovehiculele murdare, în vizorul autorităților din Alba Iulia. Amenzi de până la 5.000 de lei, prevăzute în noul regulament al Municipiului
-
Administrațieacum 2 săptămâniPrimăria Alba Iulia a început ridicarea automatelor de bilete din stațiile de autobuz. STP le-ar fi amplasat fără a avea autorizațiile necesare
-
Actualitateacum 2 luniInna, Paraziții, Direcția 5 și Compact, printre artiștii care vor urca pe scena ALBA FEST 2026