În urmă cu aproximativ două luni de zile în presă a apărut informația că Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia era cât pe ce să-și de-a un autogol de 190.000 de lei, de fapt ne-ar fi păgubit pe noi contribuabilii de acești bani.

Noroc cu un control al Camerei de Conturi Alba în timpul căruia, cu o viteză remarcabilă, banii au fost recuperați de la partenerul de cercetare arheologică al muzeului, SC Beri Grup Alba Iulia.

• Cercetarea arheologică preventivă pe „nasturi”

De menționat că amintitul control al Camerei de Conturi Alba a fost făcut în urma unei sesizări, că altfel… poate nu aflam nimic și rămâneam cu paguba. Cu această recuperare acțiunea Camerei de Conturi Alba Iulia s-a încheiat, auditorii nefiind interesați de cauzele care au dus la manipularea eronată a finanțelor muzeului. Numai că există și alte aspecte decât numai cei 190.000 de lei în această speță.

Iar speța este Cercetarea arheologică preventivă a sitului roman Micia, aflat pe traseul căii ferate Frontiră – Curtici – Simeria, pe Coridorul IV Pan European (mai nou Rhin – Main – Dunăre), tronsonul 3 Gurasada – Simeria. Despre cercetarea acestui sit arheologic de foarte mare importanță (un castru roman, o mare așezare civilă cu amfiteatru și terme, câteva necropole etc.) se discută încă din 2016. Iată că suntem în 2023 și încă discutăm.

În anul 2016, situl roman de la Micia a fost inclus în lista siturilor romane de pe teritoriul României care urmau să fie propuse pentru înscrierea în Lista Monumentelor de Patrimoniu UNESCO, siturile „de frontieră” – „limes” ale Imperiului Roman, așa-numitul Limes dacic. Comisia Națională „Limes” care se ocupă de cartografiere și monitorizarea acestor situri, reunită în ședință la 26.10.2018 atrăgea atenția asupra situației sensibile de la Micia, unde situl roman este brăzdat pe o lungime de 2 km de calea ferată existentă și a cărei modernizare afectează și mai mult monumentul deja hăcuit de construcția căii ferate inițiale și de construcția centralei termoelectrice de la Mintia.

Pur și simplu nu se doreau mai multe distrugeri într-un sit arheologic de mare importanță, foarte cunoscut printre specialiștii din țară și din străinătate. Ba mai mult, cercetarea asta preventivă putea constitui un prilej de cercetare și poate chiar pentru o viitoare punere în valoare dacă diferitele comitete și comiții care patronează arheologia, Ministerul Culturii și muzeele însele ar fi colaborat.

La Micia, anterior cercetării acesteia preventive, Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva au deschis un șantier de cercetare arheologică sistematică. Într-un balet de hârtii care merită o cercetare atentă din partea organelor abilitate, ele nu au obținut și cercetarea arheologică preventivă în situl în care deja săpau și pe care-l cunoșteau pentru că la Ministerul Culturii s-a decis, în premieră, că într-un sit arheologioc pot exista două tipuri de săpături arheologice.

Așa că de cercetarea preventivă au ajuns să se opcupe SC Beri Grup SRL din Alba Iulia și Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia. Primii cu mușchii (oameni, echipamente, utilaje), ultimii cu știința arheologiei, pentru că legea spune că în România cercetare arheologică fac numai instituțiile statului! Toate bune și frumoase până în 9 iunie 2020 (iacă au trecut 3 ani), când cu excavatorul s-a săpat pe o lungime de 1,5 km în lungul liniei ferate deja existente prin situl Micia, distrugând, spun specialiștii, ziduri romane, contexte arheologice, material arheologic.

A doua distrugere semnalată s-a petrecut în august 2022, când, tot cu excavatorul s-a „cercetat” un mormânt dintr-una dintre necropolele de la Micia. Nu știm dacă aceaste intervenții brutale s-au făcut în prezența sau în absența arheologilor de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia. Dar, în ambele situații, sunt în culpă pentru că, fără să-l scuz, totuși, un conducător de excavator nu prea are habar ce scoate cu cupa. Cine știe, poate că, dacă ne aflăm în situația în care arheologii nu erau pe șantier, asta are legătură cu sumele încasate de muzeul albaiulian pentru cercetarea preventivă și supravegherea șantierului, sume care nu acoperă cheltuielile de deplasare, salariile, materialele etc., după cum a constatat Camera de Conturi Alba.

Toate acestea s-au petrecut după ce Comisia Națională „Limes” atrăgea atenția asupra delicateții cu care trebuie lucrat în acest sit, în special. Vreți să știți cumva ce scrie în rapoartele arheologilor sau care a fost proiectul în baza căruia Comisia Națională de Arheologie a aprobat cercetarea preventivă într-un sit unde avea deja aprobat un șantier de cercetare sistematică? Vrem și noi, dar nu se poate pentru că sunt protejate de legea drepturilor de autor. De fapt e doar o scuză penibilă după care se pot ascunde destule nereguli.

În plus, în general, ea creează condițiile perfecte pentru ca anumite informații să se piardă, sau chiar pur și simplu să nu ajungă niciodată la cunoștința altor specialiști (pentru că arheologii stau pe datele culese de pe șantiere ca Scaraoțchi pe comoară) sau a publicului interesat și din banii căruia se finanțează aceste cercetări. La Micia este vorba chiar de fonduri europene!

• Două dosare penale, iar pe fir a intrat și Parchetul European

Referitor la faptele peetrecute la Micia, Inspectoratul de Poliție al Județului Hunedoara ne-a informat că există în cercetare la dumnealor două dosare penale astfel: Unul se referă la infracțiuni de: *distrugere cf.art 253 aliniatele 1 și 3 Cod Penal, *efecturarea oricăror lucrări care pot afecat siturile arheologice, în absența certificatului de descărcare de sarcină arheologică cf. atr. 25 din OG 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararean unor zone de interes național, *neanunțarea descoperirilor arheologice prilejuite de lucrările de construire ori desfiinâare, cf. art 32 din OG 43/2000, *abuz în serviciu, art 297 aliniatul 1 Cod penal, *neglijență în serviciu art. 298 Cod penal.

Al doilea dosar cercetat la IPJ Hunedoara se referă la infracțunile de *distrugere, art 253 alin 1 și 3 Cod Penal și *efectuarea oricăror lucrări care pot afecta siturile arheologice, în absența certificatului de descărcare de sarcină arheologică. Este ușor să deducem că în primul dosar sunt implicați angajați ai Muzeului Național al Unriii, care de altfel lucrează încă pe alte șantiere de descărcare de sarcină arheologică, șantiere importante în Alba Iulia, iar în al doilea dosar este cercetată SC Beri Grup.

Dar, surse bine informate ne-au spus că pe fir a intrat și Parchetul European pentru că banii utilizați defectuos sunt fonduri europene, iar unul dintre scopurile urmărite în astfel de șantiere este și acela al cercetării serioase și de calitate a unui sit, mai ales a unuia de clasă A sau chiar UNESCO! Ajunși aici este important să vă spun și care este valoarea contractului dintre CFR SA și Asocierea SC Beri Grup SRL Alba Iulia și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia pentru descărcarea de sarcină arheologică în situl Micia: țineți-vă bine este vorba despre un contract în valoare de 5.980.000 de lei din care până în luna iunie 2023 se plătiseră 4.559.750 de lei! Iar la muzeu au ajuns firimituri, și alea după ce Camera de Consturi Alba a făcut un control LA SESIZARE! Banii aceștia sunt, repet, fonduri europene!

La 31 ianuarie 2023, ambasadoarea României al UNESCO Simona-Mirela Miculescu a înmânat directorului Centrului Patrimoniului Mondial, Lazare Eloundou Assomo, dosarul de nominalizare a Limesului Dacic pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial. Urmează evaluarea tehnică a dosarului și probabil în 2024 vom afla rezultatul. Poate așa vom afla și noi mai multe informații despre ce s-a întâmplat în șantierul de cercetare arheologică preventivă de la Micia și dacă, și cum, și ce s-a reușit să se mai salveze.

 Urmărește albaiuliainfo.ro și pe GOOGLE NEWS